sâmbătă, februarie 28

Surpriza...


Tocmai acum vin de la Posta de unde am ridicat un pachetel cu un continut surpriza din partea unei persoane mult iubita de mine.
Continutul pachetului a ramas o surpriza pana pe la vreo 25 de metri de Posta cand am reusit sa desfac ambalajul si am vazut ca in pachet se afla cartea "Cataratorii" a scriitorului britanic M. John Harrison.
Imi doream de mult timp sa citesc cartea dar pur si simplu nu am apucat sa o cumpar pana acum, tin sa multumesc persoanei mult iubita pentru ca a fost o surpriza foarte placuta si m-am bucurat cu adevarat.
Acum nu ramane altceva decat sa ma apuc de citit cartea!
Voi reveni cu un post ce va contine impresii asupra cartii...

P.S multumesc inca o data pentru surpiza

joi, februarie 26

Culmea Gropsoarele (Ciucas)...

Caracteristici: traseu nemarcat, fara dificultati deosebite. In partea finala sint portiuni care pot ridica probleme de orientare. Nu se recomanda parcurgerea traseului pe vreme nefavorabila.


Traseul incepe din Drumul National 1A (Ploiesti-Brasov), din apropierea kilometrului 138. Pornind din Cheia in sensul catre Brasov, cam la un kilometru dupa ce am trecut de minastire, parasim soseaua pe un drum forestier care porneste in partea dreapta, pe linga piriul Timpa.

Dupa aproximativ 15 minute de mers ajungem in Poiana Mare a Zaganului (1000 m altitudine). Continuam sa urmam drumul forestier care paraseste piriul Timpa insotind afluentul acestuia, Gropsoarele. Lasam in stinga un alt drum ce duce la cabana Muntele Rosu, mai traversam o poiana si, in cele din urma, ajungem la capatul portiunii amenajate pentru accesul masinilor.

Traversam firul principal al Gropsoarelor care aduna apele de sub Muntele Rosu dar urmam firul secundar ce vine dinspre culmea Gropsoarele-Zaganu. Il vom trece si pe acesta, poteca fiind pe malul sting al apei (in dreapta, fata de sensul de mers). Inca 10 minute de mers si depasim o alta poiana dupa care poteca incepe sa se departeze de firul apei catre nord-est. Traversam un fir de vale seaca si, in scurt timp, patrundem intr-o noua poiana unde intilnim poteca ciobaneasca ce duce catre stina de sub Zaganu. Din Poiana Mare a Zaganului si pina aici au trecut cam 45 de minute.

In partea de sus a poienii se deschide o vale mai accidentata. Ne vom indrepta catre aceasta intilnind curind si un fir de apa. In dreapta observam o alta vale ce coboara dinspre virful Gropsoarele. Sintem la aproximativ 1200 m inaltime. Continuam sa mergem pe firul apei care formeaza aici o cascada. Poteca se strecoara de-a coasta pe versantul din dreapta catre un bolovan urias ce inchide valea. Urmam firul vaii spre nord-est si ne cataram pe stinca incercind sa o depasim. Ajunsi deasupra descoperim o alta poiana inierbata si un fir secundar de vale ce vine dinspre dreapta (est). Sintem cam la 1300 m altitudine. Continuam sa urcam. Valea a devenit o albie seaca de torent. Poiana se ingusteaza tot mai mult, pe masura ce cistigam inaltime. Un alt fir secundar se zareste tot in partea dreapta. Panta se accentueaza, valea transformindu-se intr-un vilcel abrupt. Pe la 1500 m, sub un bolovan enorm, ne abatem catre stinga urmind o vaioaga ce duce catre o mica sa aflata cam la 100 m mai sus. De la poiana in care am intilnit poteca ciobaneasca si pina aici a mai trecut o ora.

Catre sud-est, peste o lume de tancuri abrupte, se zareste deja virful Gropsoarele. Spre sud-vest, in zare, se pot vedea Bucegii. Ceva mai aproape recunoastem Sfinxul Bratocei si Tigaile Mici. Sub noi se vede larga poiana care adaposteste cabana Muntele Rosu.

Reluam urcusul printre stinci oprindu-ne dupa circa 10 minute linga o stinca mai proeminenta, indreptata spre virful Gropsoarele. Peisajul se deschide cu o larga panorama spre virful Ciucas (1954 m), Tigaile Mari si muntele Chirusca, pe spinarea caruia se afla cabana Ciucas. Ocolim stinca prin partea stinga (cum urcam) si depasim de-a coasta o obirsie de vale. Dupa 10 minute iesim in poteca marcata (cruce rosie), in apropierea unui virf secundar al culmii Gropsoarele (1853 m).

De la plecare (DN1A) si pina aici am facut aproximativ 2 ore si jumatate.

Ne orientam catre dreapta (sud) si urmam marcajul cruce rosie catre virful Gropsoarele (1883 m) si mai departe catre Zaganu (1817 m).

Sau catre stinga (nord), tot pe poteca marcata cu cruce rosie, catre saua La Rascruce (cu varianta de coborire la cabana Muntele Rosu - marcaj triunghi rosu), saua Gropsoarele, saua Chirusca spre cabana Ciucas.

miercuri, februarie 25

Cabana Valea Simbetei...


Situata in valea glaciara a Simbetei, spre limita superioara a padurii de molid.

Altitudine: 1401m

Acces:
din Simbata de Jos, prin Simbata de Sus, pe linga Complexul Turistic Simbata si apoi pe drumul forestier spre Cabana Popasul Simbetei. De la capatul drumului forestier se urmeaza poteca marcata cu triunghi rosu ce duce pina in creasta principala a Fagarasului, in Saua Fereastra Mare.
De la Popasul Simbetei si pina la cabana - circa 11/2 ore.

Istoric:
In 1931 Societatea Carpatina Transilvaneana (S.K.V.) a cumparat de la Danila Vasu din Fagaras casa de vinatoare pe care acesta si-o construise in Valea Simbetei. Constructia datind din 1927 a fost transformata in casa de adapost. In perioada 1931-1935 se efectueaza lucrari de extindere.
Inaugurarea oficiala a cabanei are loc la 30 august 1936.
In august 1968 cabana este deteriorata de un puternic torent. In anul urmator cabana este renovata si extinsa.

Cabana Pietrele...


Situata in partea nordica a Muntilor Retezat, pe valea Stinisoara, in apropiere de confluenta acesteia cu valea Pietrele.

Altitudine: 1480 m

Acces:
Din localitatea Ohaba de sub Piatra (statie CFR), prin Salasul de Sus si Nucsoara. Din Nucsoara incepe marcajul turistic (banda albastra), prin Poiana Cirnic, pina la cabana.

Istoric:
Prima constructie a fost realizata in perioada 1936-1937, de catre Sectia Retezat a Turing-Clubului Romaniei, avind sediul in Deva. In timp au fost adaugate si celelalte constructii.Constituie principala baza de adapost din masiv, indeosebi dupa distrugerea relativ recenta a cabanelor Buta si Baleia.

Cabana Pietrele 1953



Virfuri din Masivul Retezat...

Virfuri din Masivul Retezat, in ordinea inaltimii:


Peleaga
Papusa Mare
Papusa
Retezat
Virful Mare
Custura
Bucura
Capul Pietrelor
Judele
Virful din Mijloc
Bucura II
Papusa Mica
Virful Tapului
Slaveiu Mare
Obirsia Nucsoarei
Valea Marii
Sesele Mari
Valea Rea
Gruniu
Gruniu II
Neteduta
Lazaru
Vacarea
Lazarului
Sesele Mici
Pietrele
Lolaia
Prelucele
Piciorul Pelegii
Radesu Mare
Gales
Papusa Custurii






2509m
2508m
2505m
2482m
2463m
2457m
2433m
2420m
2398m
2388m
2372m
2370m
2370m
2347m
2346m
2340m
2328m
2311m
2300m
2294m
2294m
2290m
2284m
2282m
2278m
2270m
2270m
2265m
2264m
2261m
2261m
2209m

Ascensiune in Bucegi - Valea Galbenelelor


Traseul propus este format din doua parti avind caracteristici diferite. Prima parte, pina la Refugiul Costila, este o poteca turistica obisnuita, spre deosebire de partea a doua, ascensiunea Vaii Galbenelelor, care implica si portiuni de catarare, fiind cotata ca traseu alpin de gradul 1B. Se porneste din Busteni, de la Caminul Alpin, folosind poteca marcata (triunghi rosu) ce duce peste Munticel catre Poiana Costilei. O prima ramificatie apare in poiana numita "La Masuratoarea Ursilor" (1310m) de unde se desprinde catre stinga o poteca ce duce in Valea Alba (marcaj foarte vechi, triunghi galben). A doua ramificatie catre stinga este cea care ne va duce la Refugiu (marcaj vechi, banda albastra). Pina la a doua ramificatie poteca traverseaza pe rind Vilcelul Pietros, Vilcelul Policandrului si Vilcelul Costilei. In partea stinga, cu referire la directia de mers, apare spectaculos printre copaci Caraimanul cu toata maretia stincariilor Vaii Seci si a Crestei Picaturii. Dupa ce am prins poteca ce duce la Refugiu, vom continua urcusul prin padure. Vom intilni curind si un izvor de unde ne vom asigura apa pentru drum. La limita de sus a padurii, imediat sub Abruptul Costilei vom poposi pe prispa stincoasa pe care este asezata constructia metalica a Refugiului Costila. Priveliste deosebita catre Valea Prahovei.

Partea a doua a traseului este ceva mai pretentioasa. Vom intilni saritori si portiuni de drum expuse, mai dificile. O cordelina poate fi uneori de folos. De linga refugiu pornim pe firul Vaii Seci a Costilei urmind ca imediat sa escaladam versantul sting (dreapta fata de directia de mers). Poteca iese pe culmea care uneste Tancul Ascutit de creasta Costila-Galbenele. Traversam culmea catre dreapta, depasim o zona in care poteca este deteriorata de intemperii si coborim in firul principal al Vaii Galbenelelor, in apropierea confluentei acestuia cu firul secundar. Vom folosi pentru ascensiune firul principal, mai dificil din cauza saritorilor, dintre care doua sint ceva mai mari. Saritorile se pot depasi direct prin catarare (stinca este curata) sau prin ocolire (pe fetele din dreapta, prima si pe cele din stinga, a doua). Urcam in continuare pe la baza peretelui Galbenelelor care gazduieste citeva trasee celebre de alpinism. In partea dreapta fata de directia de mers vom depasi o mica grota cunoscuta sub numele de "Hotelul Galbenele", eventual adapost in caz de vreme rea. In stinga putem vedea spectaculosul Horn al Coamei (grad 1B). Continuam sustinut urcusul pina in Strunga Galbenelelor unde ni se ofera o superba panorama asupra Vailor Scorusilor si Malinului cu Creasta Malinului, Coltul Malinului, Dintele dintre Colti, iar in fundal virful Omul si creasta Morarului. Din Strunga drumul poate continua prin Valea Scorusilor in sus catre Brina Mare a Costilei si apoi prin Hornul lui Gelepeanu in platou sau in coborire pe Vaile Scorusilor si Malinului pina in Poiana Costilei. Vom alege o a treia varianta pentru intoarcere. Coborim pe acelasi drum pe care am urcat pina depasim "Hotelul" si confluenta cu Hornul Coamei, dar fara sa ajungem la prima saritoare. Un fir de poteca se indreapta catre stinga, pe creasta care desparte firul principal al vaii de cel secundar. Urmind poteca vom ajunge la capatul de sus al Hornului dintre Fire, un horn cu peretii stincosi, strimt si destul de lung. Coborim hornul, depasim mica saritoare de la iesire si continuam sa urmam poteca pina la un al doilea horn, mai scurt decit primul si pamintos. Dupa acest al doilea horn poteca ne scoate in firul secundar al vaii pe care il vom urma pina aproape de confluenta cu firul principal. Traversam spre dreapta si ajungem in firul principal, in locul de unde am pornit ascensiunea. Pe drumul cunoscut ne intoarcem la refugiul Costila si apoi in Busteni.


Strict orientativ puteti considera cam 5 ore de la refugiul Costila pina in Strunga Galbenelelor si inapoi la refugiu.

Despre Bucegi...


poza din internet

Batrini sint acesti munti, din vremi uitate statornici, dar ei cuprind si Vecinica Tinerete. Si cu cit te urci mai sus, cu atit tineretea se infaptuieste mai temeinic si pe tine, cutreieratorule, te imbarbateaza de ti se pare ca te-ai schimbat in pasare si, cu aripi intinse, strabati, dupa voie, liber, liberul vazduh si te avinti tot mereu spre tainele boltii albastre...

Nestor Urechia - Vraja Bucegilor

Drumetie in nordul Fagarasului - Valea Ucisoarei...

Unul din masivele muntoase din Romania pe care le-am admirat dintotdeauna a fost masivul Fagaras, ori de cate ori am ajuns pe acest "acoperis" al Romaniei am ramas placut impresionat de peisaj, vreme, oameni (mai mult oieri :) ), trasee si multe altele!
Fagarasul a fost primul loc unde am trecut de 2000m alt. si totodata primul loc unde am vazut zapada in mijlocul lunii iulie, mai pe scurt este un munte ce merita urcat, un munte ce merita efortul...
Nu ma mai intind la vorba si va prezint unul din traseele Fagarasului ce merita facute.

Valea Ucisoarei

Caracteristici: drumetie, traseu nemarcat, ridica probleme de orientare. Traseu de vara, necesita o buna pregatire fizica, cort si accesoriile acestuia.


Se pleaca din Orasul Victoria (sud) urmind drumul forestier ce insoteste riul Ucea. Depasim ramificatia spre dreapta (vest) care duce la cabana Arpas. Dupa inca aproape un kilometru o luam spre stinga (est) pe o alta ramificatie spre Valea Ucei Mari. Drumul urmeaza valea pe versantul vestic. In dreptul unui pod de piatra peste apa Ucei Mari apare o noua ramificatie. Trecind podul parasim firul vaii alegind ramura ce se indreapta spre est, spre Muchia Girdomanului (h=750m). Drumul trece in Valea Ucisoarei, depaseste un stavilar, traverseaza apa pe un pod si apoi se termina in albia riului. In continuare se urmeaza albia pina la depasirea unui afluent bogat, apoi se continua spre stinga (est), in urcus prin padure catre creasta muchiei Vistea Mare. Dupa 2 ore de urcus (padure deasa, cu pante abrupte) intersectam o poteca pastorala bine pronuntata (h=1160m) pe care o vom urma spre dreapta (sud). Poteca urmeaza curba de nivel pina intilneste firul apei intr-o mica poiana, apoi urca usor pina la urmele unei foste case de vinatoare. Spre vest: priveliste catre stincile Rautatilor Girdomanului. In continuare poteca urmeaza apa Ucisoarei si va intersecta un luminis (h=1360m) si apoi o poiana lunga avind in mijloc o lespede mare. Urcusul continua pina la baza primei trepte glaciare, unde gasim si o cascada (h=1450m). Trecem deasupra pragului glaciar (h=1530m). Inca o portiune de urcus si ajungem la o tripla cascada (h=1580m). Cascada mare are peste 70m inaltime si o treapta lustruita de 20m latime. Avem deja 7-8 ore de mers cind intilnim o terasa (h=1660m) unde ne putem instala cortul. Continuind ascensiunea vaii vom avea continuu in stinga privelisti spre muchia Vistea Mare iar in dreapta stincariile Girdomanului. Ajungem la baza ultimei trepte glaciare (h=1880m) si apoi in terasa superioara. De aici se poate ajunge, spre vest, in Portita de Sus a Girdomanului, spre est, in Spintecatura Vistei, iar drept inainte, spre sud, in creasta principala a Fagarasului. Zona merita explorata pe indelete, pe parcursul a 2-3 zile. Pentru intoarcere se poate folosi poteca pastorala pe care am venit. Aceasta urmeaza muchia Vistea Mare, traverseaza piciorul vestic al Vistei Mari (piciorul Ucei, h=1200m) dupa care intilneste poteca de creasta de pe muchia Vistei Mari. Coborind spre nord vom ajunge in drumul forestier de pe valea Vistea Mare.

duminică, februarie 22

Piatra Craiului...

Dintre toate traseele străbătute în masivul Piatra Craiului cel mai complet si interesant mi sa parut a fi "Circuitul mare"

Zărneşti-Plaiul Foii-Vârful La Om-Zărneşti

Marcaj: bandă roşie pe fond alb
Durata: 12-14 ore
Caracteristica: traseu în general uşor, cu excepţia ascensiunii zonei "La Lanţuri"

Este cel mai lung dintre cele trei circuite ale Pietrei Craiului Mari, având ca punct de plecare (şi de sosire) centrul oraşului Zărneşti; traseul poate fi parcurs în ambele sensuri, dar este preferabil sensul din prezenta descriere.
În prima etapă a traseului, distanţa de 13 km dintre Zărneşti şi cabana Plaiul Foii (849 m alt.)poate fi străbatută si cu autovehiculele, pe şoseaua de pe Valea Bârsei Mari, care a luat locul fostei linii ferate înguste de exploatare forestieră. De la Plaiul Foii se intra pe Valea Bîrsa Tămaşului după care se trece pe Valea Şpirlei catre stânga şi se urcă prin pădure, pe lânga noul refugiu Şpirla (1400 m alt.), până la punctul "La Zaplaz" (1640 m alt.) aflat la baza abruptului apusean al Pietrei Craiului, cunoscut şi sub denumirea "La Lanţuri".
Urmează o ascensiune dură dar fara dificultăţi deosebite, prin zona"La Lanţuri", pe alocuri cu ajutorul unor cabluri de oţel fixate în stâncă, pe o diferenţă de nivel de 600 m, după care se atinge linia crestei principale a masivului, în apropierea Vârfului La Om (2237 m alt.), punct de maximă altitudine din întregul masiv.
Coborârea de pe creastă se face pe Plaiul Grindului, pe versantul de răsărit al pietrei Craiului, pe lânga refugiul Grindu (1620 m alt.), apoi prin pădurea de sub Grindu (izvor) oprindu-ne în punctul "La Table" (1420 m alt.), aflat chiar pe cumpăna de ape a Carpaţilor Meridionali, între marile bazine hidrografice Bîrsa-Olt si Dîmbovicioara-Dîmboviţa.
De La Table se coboară uşor si continuu, pe pantele sudice apoi estice ale Muntelui Toancheş, pe deasupra satului Peştera, apoi pe Valea Măgurii pâna la capătul inferior al prăpastiilor şi la Fântâna lui Botorog
(785 m alt.) de unde se ajunge in Zărneşti urmând drumul până la Cabana Gura Râului şi apoi spre centrul oraşului.

Tot din munţi cules...


Prin Cheile Zărneştiului...

Altitudine macsimă...


Creasta Pietrei Craiului, dreapta complet Vf. La Om (2237 m alt)...


Vf. La Om...

Zaplaz...


La Zaplaz...

Învăluire...


Cu furtuna in spate, de la Grind II la Grind I...

Spre Curmătura...


Poiana Zănoaga...

Şaua Crăpaturii...


Şaua Crăpaturii şi în depărtare Măgura Codlei...

Struck by lightning...


Atât de departe de casă...

Un cosaş...


Surprins în Poiana Zănoaga...

marți, februarie 17

Iarna la munte...


Cascada Urlătoarea...

Vedere din teleski Cota 2000 spre Cabana Vf. Cu Dor...


2000 m altitudine...


Deasupra norilor...

Pe drumuri de munte...




Drumuri de munte din Piatra Craiului...

Bucuresti, Bucuresti...


Clădire monument istoric lângă Parcul Izvor...


Casa Poporului...


Ninsoare în Parcul Izvor...


Parcul IOR noaptea...


Lacul IOR ingheţat...


Lacul IOR ingheţat II...

luni, februarie 16

Locuri, obiecte si oameni...



Una din ultimele locomotive cu aburi încă funcţionale din România,
funcţionează în Valea Vaserului din Maramureş pe una din ultimele
linii ferate forestiere din România...

Vaser I


Vaser I


Imagine din mocăniţa...


Vâltoare din Munţii Apuseni, sat Albac...


Cabana Curmătura (M-ţii P. Craiului)


Mânastirea Suceviţa (singura din România cu "scară spre rai")...


Mânastirea Voroneţ (renumita desigur pentru "albastrul de Voroneţ")


Mânastirea Voroneţ II


Mânăstirea Corbi (săpata în stâncă)


Mânaăstirea Moisei...


Cetatea Lăzarea...

Din colecţia Munţii Noştri...


O poză după o noapte petrecută in refugiul Grind II (Şaua Grindului)...

Acasă pentru o noapte :) ...(Grind II)

Scurtatura prin cheile Zarneştiului ( Cheia Pisicii)...

Vedere masivul Rarău (Stânca Şoimilor)

Creasta Pietrei Craiului...

Vedere prin Şaua Crăpăturii (P. Craiului)


Creasta nordica a masivului Piatra Craiului...

"Munţii din râpă mi-au facut mormânt
Şi giulgiul mi-e zăpadă albă,
Şi flori de gheaţa la cap mi-au pus
Şi-am adormit pe veci in munţi!
Voi ce treceţi nu uitaţi pe cei rămaşi aici
Şi-o lumânare să le aprindeţi
"

duminică, februarie 15

Primul post!

Pe blogul acesta voi pune in mare parte instantanee realizate in putinele locurile din Romania unde am reusit sa ajung pana la varsta de xy ani...!

Vizionare placuta si sper sa va placa :)